Am fost primul care a criticat decizia lui Prisăcaru Ciprian din iulie 2014 de a-l numi principal la Chindia pe Nicu Croitoru și recunosc asta. A fost alegerea primarului ales de consilieri, nu de cetățeni, la prima vedere cineva care să răspundă la comenzi, dovadă ședințele organizate ulterior în zorii zilelor din week-end. Cu zece ani în spate la Titu în Liga a III-a, chit că echipa retrogradase de două ori la județ, Croitoru era instalat pe Eugen Popescu după o promovare ratată suspect de Mugur Porumbacu, Silviu Dumitrescu, Iustin Popescu, Georgian Honciu &co. Povestea e cunoscută, nu însă în detaliu: Croitoru a fost prezentat presei – am fost trei sau patru jurnaliști, într-un birou de sub tribuna I a stadionului, într-un decor rămas celebru, cu un steag strâmb în spatele președintelui Marcel Ghergu, care l-a salvat pe tehnician în momentele sale mai puțin inspirate. Cu o oră mai devreme, Mugur Porumbacu făcuse turul televiziunilor pentru a antama emisiuni cu Rică Neaga, ultimul așteptând să intre în live-uri la o cafenea din buricul târgului. Croitoru și-a văzut de treabă și a avut ingrata misiune să facă din (aproape) nimic o echipă de Liga a II-a.
Au fost emoții mari pentru Nicu și înainte de jocul cu CS Ștefănești, câștigat cu 1-0 pe Eugen Popescu, mult mai greu decât returul de poveste de lângă București. Echipa a promovat en-fanfare în 2015, spun surse de pe bancă și cu multe schimbări operate de secundul Bârdeș. Cert e că a ieșit. Început cu destule tensiuni, pentru că i s-a cerut demisia încă de la debut, după rezultatele dezastruoase cu CS Păulești (1-2 în Cupă) și U Cluj (0-1 în campionat), al doilea an cu profesorul de la Nucet a fost și mai bun pentru echipa roș-albastră: nou-promovată în Liga a II-a, Chindia s-a aflat la câteva minute de prezența la un baraj pe care îl merita din plin, într-o luptă cu Gaz Metan Mediaș și UTA Arad, mai susținute, mai bogate și mai influente. De aici au început frecușurile, cu jucători pe care principalul îi cunoștea la reuniri de loturi, cu fii de politicieni impuși în rândul titularilor și așa mai departe, plus colaborarea cu Dinamo, din care doar unii au avut de câștigat. Vorba maestrului Pitaru, pe subiect: “Am crescut jucători pe vremea oltenilor, Băluță a fost vândut pe 3 milioane și ceva de euro, iar la Chindia n-a ajuns de-o ciorbă. Acum creștem de la Dinamo, ăia pleacă și noi rămânem în fundul gol. Păi dacă tot vrei să transferi, adu, tată, jucători din Liga I, să te ajute să promovezi”.
Sezonul 2016-2017 a fost modest pentru Chindia, dar lipsit de griji. Pe final s-a vorbit și despre alte lucruri, am scris la momentul potrivit, acum subiectul e altul. Chiar și așa, Croitoru și Bârdeș au rămas pe loc și aveau să pregătească, poate chiar peste cele mai optimiste așteptări ale lor, cel mai bun rezultat al Chindiei din ultimii 20 de ani. Adică apropierea de promovare, care a ajuns să depindă de câteva penalty-uri. Ratate toate, în dreptul Chindiei, și aici apărând suspiciuni, într-un oraș în care oamenii resimt din plin lipsa locurilor de muncă și a unui nivel de trai decent, factori care favorizează scenarita. “E adevărat, nu am avut o listă de executanți. I-am întrebat cine vrea să bată penalty-uri, într-un moment precum cel din returul cu Voluntari, în fața a 8.000 de spectatori. Ciobotariu, de exemplu, mi-a spus că el trage al șaptelea. Alții nici nu au vrut să audă. L-am pus pe Cristi primul, nu ratase niciodată în campionat. Florea era al patrulea, dar n-a mai ajuns să tragă”, a vorbit deja fostul tehnician al Chindiei. Târgoviștea a ratat tot, adică trei penalty-uri la rând. Croitoru a rămas minute bune țintuit pe banca tehnică. Fotografia surprinsă de colegul Marius Tudor e fabuloasă. Un om care n-a părut să păcălească fotbalul vreodată, după cel mai bun moment al Chindiei din 1998 încoace. 11 zile de vacanță au avut antrenorii, apoi a venit confirmarea că vor pregăti în continuare echipa din Târgoviște. În cele 11 zile, însă, unii – și, atenție, nu ne referim neapărat la conducerea executivă – au contactat, în numele Chindiei, trei posibili antrenori: Ioan Andone, Claudiu Niculescu și Ianis Zicu.
Luni, la reunire, Croitoru și-a expus planul pentru noul sezon. Un mini-interviu de patru minute, surprins de aceeași presă din 2014, de la instalare. Mai puțin un jurnalist – angajat între timp la Primărie – care a afirmat deunăzi că ignoră clubul, conducerea și antrenorii. Același care a scris ulterior că Nicu și Sică și-au înaintat marți demisiile. “O prostie. Cum să își dea demisia, din moment ce nu aveau contracte? Antrenorii semnaseră pre-contracte doar pentru Liga I. Adică aveau asigurată continuitatea pe banca Chindiei dacă ar fi câștigat barajul cu Voluntari”, spun chiar oameni din club. E mai puțin important cum s-a hotărât despărțirea și când. Rămân totuși câteva întrebări la care cel puțin pentru moment nu există răspunsuri: de ce antrenorii Chindiei nu și-au anunțat retragerea din proiect imediat după baraj, dacă tot și-au asumat ratarea obiectivului? “Am avut niște discuții cu conducerea, mă bătea gândul să renunț de atunci“, a vorbit Croitoru azi, după “demisie”. Același antrenor care a condus reunirea lotului, 24 de ore mai devreme. De ce Croitoru și Bârdeș au fost totuși puși într-o situație stânjenitoare, câtă vreme în oraș se știa de multă vreme că Chindia își caută antrenor? Ca un repeat al situației de acum patru ani, la ora când gsp.ro scria despre așa-zisele demisii ale antrenorilor de la Chindia, Viorel Moldovan ieșea mândru din Primăria Târgoviște și se pregătea să viziteze Complexul de Natație. “Mulțumesc suporterilor, presei, mulțumesc suporterilor minunați ai Chindiei. Pentru o vreme nu vreau să mai aud de antrenorat. O să merg într-un concediu mai lung, să mă liniștesc“, a comentat astăzi Croitoru. Dincolo, în familia Bârdeș a fost supărare mare. Față de fostul principal al echipei, Sică Bârdeș spune că ar accepta o altă funcție în club. Evident, condiția e să i se propună ceva.Cu Pătru, în 2017, s-a rezolvat (și) la insistențele presei. Cea de sport.
Pentru toți acești ani, pentru rezultatele obținute la Chindia, în condițiile pe care le știm cu toții, Nicolae Croitoru și Vasile Bârdeș merită respect. Pentru prieteni, sunt Nicu și Sică și așa vor rămâne. Fără să cobim, ba dimpotrivă, avem cele mai frumoase urări pentru Viorel Moldovan la Târgoviște, soarta antrenorilor din afara județului cooptați în proiectul Chindia n-a fost cea mai bună pe Eugen Popescu. Stoican a sfârșit înjurat de suporteri, Țîcă Zamfir se-aude că ar fi lipit afișe cu PD-L prin oraș, iar de aici i s-a dictat rezilierea contractului, iar de numele lui Eusebiu Tudor se leagă retrogradarea în Liga a III-a din 2013. Miercuri dimineață îl vedem pe Moldovan, într-un cadru în care Bârdeș, de exemplu, nu a apărut vreodată: în sala Florentină a Primăriei, în fața jurnaliștilor plătiți să facă imagine autorităților. Dar despre asta, într-un material exploziv, în curând pe site.
P.S. În formula din fotografie, Croitoru și Bârdeș au rezistat patru sezoane și o zi la Chindia. Costel Pană, de exemplu, a fost îndepărtat de la Chindia imediat după promovarea în Liga a II-a din 2011.
Foto: Marius Tudor
Afișări:
3,704
Comments
comments
ttavi
June 27, 2018 at 9:30 am
Puteti sa treceti si numele autorului in articol?